Întreprinderea de porțelan „Iris” (1922)
Fabrica de porţelan Iris a fost construită în 1922, fiind prima fabrică de articole de ceramică fină pentru menaj din România. În perioada comunistă, aceasta realiza obiecte de lux destinate soţilor Ceauşescu, membrilor Comitetului Central şi delegaţilor străini. Vazele din Casa Poporului au fost confecţionate tot la Cluj. După căderea regimului comunist, fabrica se împrumută la fosta „Bancorex”, devenită ulterior BCR. 893 de angajaţi trebuiau să îşi recupereze salariile în valoare de 4.115.937.054 lei de la lichidatorul „PriceWaterHouseCoopers”. Au existat procese, 150 de oameni cerându-şi salariile în instanţă. 50 dintre foştii salariaţi au cerut executarea silită a sentinţelor. „Iris” a intrat în cele din urmă în reorganizare judiciară, iar apoi în faliment.
În 2003, activele fabricii de porţelan sunt cumpărate de către Geromed Mediaş cu două milioane de dolari, după ce alte cinci companii şi-au manifestat interesul pentru achiziţionarea activelor. Însă la licitaţie, Geromed Mediaş a fost singura participantă. Fosta fabrica este transformată total din punct de vedere juridic devenind Iris Porcelain.
După căderea regimului comunist, fostul director al fabricii Iris, Mircea Moga a înfiinţat prima manufactură de porţelan particulară din România. Construcţia Porcelain Manufacturers a început la 24 august 1990, iar la 1 mai avea deja producţie. La început erau 60 de angajaţi, cu o investiţie de 250.000 de dolari, pe credit. În 1992, se încep exporturile spre Germania, iar în 1996, 80% din producţie ajungea în mai multe state. În Florida, porţelanurile se vând şi cu 3.500 de dolari bucata. Alte pieţe sunt cele din Italia, Austria, Japonia, Canada, Letonia, Lituania, insistându-se pe politica „customer oriented”, care se axează pe realizarea unor produse bazate pe cunoaşterea culturii respective. În ţară, hotelurile Marriott, Hilton, Majestic, Intercontinental, Ana Hotels, Best Western sau Casa Vernescu au produse de porţelan fabricate în Cluj. 65% din producţie merge la export, iar 35% spre piaţa internă. Pentru 2005, era estimată o cifră de afaceri între 4,5 şi 5 milioane de euro.
În 1994, Mircea Moga cumpără fabrica Artifil din Sighişoara, care este singura fabrică de porţelan fosfatic din Europa de Est. Acest tip de porţelan, puţin mai scump decât cel obişnuit, este apreciat în Anglia, Germania, Italia, Franţa şi Japonia. Astfel, Porcelain Manufacturers din Cluj fabrică obiecte decorative, iar Artifil obiecte de menaj.
Tradiţia porţelanului este continuată în Cluj de un cuplu care realizează produse de porţelan hand-made (bijuterii, vaze, faianţă), moştenind meşteşugul de la tatăl care a lucrat la Iris. Afacerea lor, „Blue Petal”, a început din 2013, ajungând să aibă succes atât pe piaţa internă, cât şi pentru clienţii străini.
Fotografia 1: Localizarea
Fotografia 2: Fabrica de portelan Iris, 1933
Fotografia 3: Sectia de prototipuri a fabricii de portelan a fabricii Iris, 1963
Fotografia 4: Fabrica de portelan. Cluj - Mic indreptar turistic, 1963
Fotografia 5: Cuptorul electric de la fabrica Portelanul, 1965
Fotografia 6: Imagine din atelierul de decorare
Fotografia 7: Ramasitele fostei fabrici de portelan Iris
Fotografia 8: Colier din porţelan, 2018
Fotografia 9: Inele şi brăţări din porţelan, 2018
Fotografia 10: Bucăţi de faianţă pictate, 2018
Fotografia 11: Număr de casă, 2018
Surse fotografii:
Fotografia 1: Prelucrare după Google Earth Pro
Fotografia 2: http://www.radiocluj.ro/2017/02/04/istoria-clujului-reflectata-in-arhivele-bibliotecii-central-universitare-ep-11/
Fotografia 3: https://trademark.trademarkia.com/iris-cluj-73205936.html
Fotografia 4: Baconsky, 1963, p. 37
Fotografia 5: https://altmarius.ning.com/profiles/blogs/calatorii-in-timp-in-romania-3-cluj-partea-iii
Fotografia 6: https://altmarius.ning.com/profiles/blogs/calatorii-in-timp-in-romania-3-cluj-partea-iii
Fotografia 7: Negucioiu et al., 1980
Fotografia 8: https://ziuadecj.realitatea.net/administratie/--32392.html
Surse utilizate pentru textul privind istoricul obiectivului industrial (accesate în 1-9 iulie 2019):
http://porcelain.ro/content/4-despre-noi
https://www.capital.ro/clujeanul-cu-portelan-pe-5th-avenue-21610.html
https://ziuadecj.realitatea.net/administratie/--32391.html
https://www.facebook.com/NEAMULVALAH/posts/2065367183690729:0
Monografii utilizate:
Baconsky, A.E. (1963). Cluj şi împrejurimile sale: mic îndreptar turistic. Bucureşti: Editura Meridiane. Fotografii alb-negru executate de Studioul de artă fotografică al Combinatului poligrafic „Casa Scînteii”, Bucureşti.
Buta, I., Bodea, M., Edroiu, N. (1989). Cluj-Napoca: Ghid de oraş. Bucureşti: Editura Sport-Turism.
Negucioiu, A., Teodor, P., Edroiu, N. (coord.) (1980). Cluj: monografie. București: Sport-Turism.
Pascu, Șt. (sub redacția) (1974). Istoria Clujului. Tipărit de Consiliul Popular al Municipiului Cluj.
Pop, P.Gr. (2007). Judeţul Cluj. Bucureşti: Editura Academiei Române.