Întreprinderea „Tehnofrig” (1949)

Fabrica „Tehnofrig” a fost înfiinţată în 1949 şi avea ca obiect de activitate „proiectarea, fabricarea, comercializarea şi asigurarea serviciilor pentru maşini, utilaje, instalaţii, linii şi fabrici de îmbuteliat lichide alimentare, utilaje alimentare şi frigorifice, schimbătoare de căldură cu plăci, subansambluri şi piese de schimb, piese turnate din fontă, oţel, neferoase, piese forjate, consulting şi engineering, operaţiuni de comerţ exterior” (http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_ act_text?idt=36399 DECIZIE nr. 173 din 20 iunie 2002).

După 1990, „Tehnofrig” a achiziţionat diverse firme de stat („Textile Încălțăminte”, „Legume Fructe”, „Metalochimice” și „Napochim”). Fabrica ocupa 11 hectare de teren cu front mare la două străzi, în apropierea gării, având o poziţie avantajoasă pentru dezvoltarea imobiliară.

În 2002, a fost privatizată, Metalo-Chimice Cluj-Napoca deţinând 82% din titluri. În 2004, avea o cifră de afaceri de 2,5 milioane euro, în 2005 – 2,7 milioane euro, iar în 2006 – 3,5 milioane de euro (cu un profit net de 210.000 de euro). În septembrie 2006, „Tehnofrig” s-a retras de pe piaţa Rasdaq.

„Principalii acţionari ai Tehnofrig sunt Dorel Goia, cu 27,7% din titluri, Horia Ciorcila – 19,4%, Simona Ciorcila – 8,2%, Iacob Turcu – 18,2%, şi Sorinel Turcu – 8,2%.” (https://www.money.ro/tehnofrig-se-divizeaza/).

Începând cu 2005, „Tehnofrig” a început producţia de elevatoare de tip foarfecă pentru vehicule, destinate service-urilor auto, investiţia ridicându-se la circa 300.000 de euro. Pentru anul 2006, se estima o producţie de minimum 100 de elevatoare şi fabricarea unui nou tip de elevator, cu coloană.

În 2006, exporturile reprezentau aproximativ 75% din totalul cifrei de afaceri, fiind axate pe ţări ca Olanda şi Franţa, unde s-au livrat trei silozuri agabaritice pentru stocarea produselor, compania franceză având un contract de 150.000 euro. Pe plan intern, clientul principal este „European Drinks”.

În 2008, „Tehnofrig” este divizată în şase societăţi: „Tehnofrig Imobiliare”, „Tehnofrig Finance”, „Tehnofrig Parcul Rozelor”, „Tehnofrig Invest”, „Tehnofrig Center” şi „Tehnofrig”. Deşi se susţinea că divizarea avea scopul de „a găsi noi surse de finanţare şi de a eficientiza activitatea” (https://www.money.ro/tehnofrig-se-divizeaza/), alte surse au fost de părere că era urmărit mai mult un scop imobiliar. În proiectul de divizare publicat în „Monitorul Oficial”, se prevedea că acţionarii îşi vor păstra cotele în toate societăţile rezultate. Capitalul social a fost divizat astfel: „Tehnofrig Imobiliare – 5 milioane de lei (1,44 milioane de euro), Tehnofrig Finance – 10,5 milioane de lei (trei milioane de euro), Tehnofrig Parcul Rozelor – 112.799 de lei (32.532 de euro), Tehnofrig Invest – 3,4 milioane de lei (0,9 milioane de euro), respectiv Tehnofrig Center – 90.000 de lei (25.956 de euro), Tehnofrig va rămâne cu un capital de 2,55 milioane de lei (0,73 milioane de euro).” (https://www.money.ro/tehnofrig-se-divizeaza/).

În 2010, a fost adoptat un Planul Urbanistic Zonal, care prevedea că „după desființarea halelor actuale, sau menținerea lor și modernizarea cu posibilă reconversie funcțională, să se realizeze dotări comerciale, servicii hoteliere, de alimentație publică, sedii ale unor companii, dotări pentru loisir, spații publice etc., necesare în zonă” (conform Hotărârea Nr. 265 din 15 iulie 2010, https://storage.primariaclujnapoca.ro/userfiles/files/265_2010.PDF).  

În 2011, s-a deschis magazinul „Dedeman”, construit pe 3,6 ha din fosta platformă „Tehnofrig”, cu o parcare de 370 de locuri.

În iunie 2016, s-a lansat Monografia „Tehnofrig”, care prezintă evoluţia fabricii de la începuturi. Potrivit acesteia, vârful de producţie a fost atins în anii 1980, după înregistrând un declin până în 2001.

În 2017, la o şedinţă a Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism (CTATU), se discuta despre proiectul propus de societatea privată „Geainv” S.A. pentru spaţiul de 3,7 ha rămas din fosta platformă „Tehnofrig”. Mai precis era vizată zona Fabricii de Chibrituri nr. 5-11 – Str. Jean Jaures 6A – Str. Maramureşului nr. 36, în spatele unităţii „Dedeman”, după pârâul Nadăş. Arhitectul beneficiarului, Claudiu Botea, a propus un ansamblu mixt, cu spaţii comerciale la parter şi mezanin, spre pârâul Nadăş, care să includă şi servicii (restaurant şi clinică). Vor fi 680 de apartamente, opt spaţii comerciale, o unitate tip „afterschool” şi 700 de parcări propuse (din care 90 supraterane). Nu sunt depăşiţi indicii POT şi CUT, iar regimul de înălţime ajunge la șase etaje. Specialiştii din comisie au ridicat probleme legate de numărul insuficient de grădiniţe, spaţii verzi şi accese. Vecinii şi-au manifestat de asemenea nemulţumirile: regimul prea mare de înălţime, care contrastează cu cel din zonă, blocarea acceselor pe anumite laturi, traficul intens, insuficienţa locurilor de parcare. Se propunea ca şi turnul de apă să fie demolat, dar aceasta acţiune era privită cu reticenţă.

Proiectul nu a fost aprobat atunci, ci se aştepta o nouă variantă, care să ţină cont de observaţiile comisiei CTATU şi de nemulţumirile vecinilor.