Întreprinderea de prelucrare a lemnului „Libertatea” (1870)

​

Fabrica de mobilă „Libertatea” a fost deschisă în 1870, când un antreprenor pe nume Franz Triska, venit din Imperiul Austro-Ungar, decide să îşi deschidă o afacere la Cluj. Amplasată pe strada Podului, nr. 315 (astăzi Regele Ferdinand), afacerea avea ca scop comercializarea pianelor fabricate în ţară sau aduse din străinătate. După doi ani, Triska a deschis o fabrică de cherestea şi una de prelucrare a lemnului la Năsăud. Peste puţin timp, antreprenorul şi-a mutat afacerea pe strada Matei Corvin. În 1878, Triska s-a căsătorit cu Jozefina Stadler, cea care va prelua afacerea cu piane cât timp soţul este plecat să se ocupe de afaceri în Viena. În această perioadă, publicitatea intensă aduce tot mai mulţi clienţi, cererile necesitând un spaţiu mai mare de lucru.

În Primul Război Mondial şi în perioada interbelică afacerea se menţine. Mai târziu, fiica lui Triska va realiza trecerea de la piane la gramofoane, rechizite, articole sportive, trabucuri, pentru a scăpa de falimentul provocat de marea criză din 1929-1933. Însă se păstrează un mic atelier doar pentru piane. Nepotul lui Triska, Ervin Baatz, redenumeşte fabrica „Baering – Fabrica de Articole de Sport” şi se începe confecţionarea de rachete de tenis, tălpi şi beţe pentru schi, instrumente pentru hochei. Aceste produse au avut cerere atât în ţară, cât şi în străinătate. În 1938 şi 1939, fabrica a fost furnizorul de schiuri, tălpici şi suporturi de mitralieră al Armatei Române.

La sfârşitul lui aprilie 1941, numele fabricii este schimbat în „Ervin Baats – ERBA”, aceasta producând obiecte pentru armata hitleristă: topoare, cozi de lopeţi, lăzi de armament, mese şi scaune de tablă, găleţi. După Dictatul de la Viena, Ervin pleacă în armată, lăsând fabrica în grija unor oameni care să o protejeze de dezmembrare. Utilajele au fost ascunse şi în pământ, dar, în 1944, fabrica a fost bombardată de avioanele germane.

În perioada comunistă, fabrica este naţionalizată şi primeşte numele de „Libertatea”, aceasta producând jucării, articole sportive, rechizite şcolare, tejghele de tâmplărie, parchet, furnir. Întreprinderea avea în subordine patru secţii de producţie: două în Cluj, una în Bucea (unde azi se fac scaune curbate exportate în Japonia), iar ultima, în Huedin.

În 1951, se construieşte o nouă clădire, cea de pe Strada Gării, unde se află în prezent Liberty Technology Park. În 1954, 94,6% din producţie merge spre export şi ajunge în ţările scandinave, Anglia, Belgia, Germania, Spania, Rusia, Libia și Siria. „Cele mai cunoscute tipuri de mobilier exportat erau: Garnitura de Cluj – dulap cu trei uşi, pat pentru două persoane, toaletă cu oglindă, Sufrageria – E-040 – bufet, vitrină, masă extensibilă, măsuţă de radio, canapea extensibilă, masă, fotoliu, Garnitura Bonanza – bibliotecă, comodă, mese fixe şi extensibile, canapea de colţ, pat pentru o persoană” (https://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/libertatea-fabrica-mobila-rezistat-celor-doua-razboaie-mondiale-inca-mai-functioneaza-razbit-atat-fascism-comunism-1_5878a5545ab6550cb8673485/index.html).

După căderea regimului comunist, în 1994, fabrica „Libertatea” devine proprietatea omului de afaceri clujean Sorin Dan. S-a produs mobilă până în 2010, dar nu în acelaşi ritm ca cel din anii de apogeu (anii ’70). În 2010, fabrica mai avea 100 de angajaţi. În noiembrie, circa 50 de oameni au protestat deoarece nu şi-au primit salariile de o lună şi jumătate, fiind informaţi, de asemenea, că fabrica va fi închisă la scurt timp, după 140 de ani de producţie neîntreruptă. În 2011, au fost disponibilizaţi 78 de angajaţi, iar majoritatea acţiunilor au fost cumpărate de Ion Sturdza.

Din 2012, omul de afaceri Ion Sturdza decide să investească în acest spaţiu prin Fondul Fribourg Capital. Lucrările de reconversie într-un parc tehnologic multifuncţional pentru mediul de afaceri, dar şi pentru publicul larg au durat trei ani, pe o suprafaţă de peste 45.000 mp. Investiţia a vizat „crearea de spaţii pentru birouri cu o suprafaţă de 22.000 mp, în care va fi inclusă şi zona de spaţii pentru IMM-uri. Spaţiul public va fi concentrat pe dezvoltarea de săli de expoziţie, centre de sport, zone de food & beverage, clinică medicală” (https://www.zf.ro/companii/fabrica-de-mobila-libertatea-din-cluj-se-transforma-in-proiect-imobiliar-8981912).

Liberty Technology Park este primul parc tehnologic din România. Acesta a păstrat tradiţia producerii obiectelor de lemn, utilajele de la „Liberatea” fiind trimise la Salice, în comuna Baciu. Sediul social se află în Huedin.

Parcul a fost inaugurat pe 5 decembrie 2013, când s-au dat în folosinţă primele două dintre cele opt clădiri din plan. Investiţia totală a fost de 25 de milioane de euro. Prima etapă a presupus terminarea reconversiei a două dintre cele opt clădiri din plan, într-o perioadă de 6 luni şi cu o investiţie de 7 milioane de euro. Suprafaţa de 5.600 mp utili este destinată amenajării de birouri, săli de conferinţe şi organizare de evenimente, o zonă de relaxare cu sala de fitness, restaurant şi cafenea. Acestora li se adaugă, în etapele următoare, amenajarea peisagistică a ambientului înconjurător, respectiv a celor 13.239 mp de zonă verde, şi amenajarea celor 565 de locuri de parcare şi a pistelor pentru biciclete. A doua etapă a proiectului, care însumează peste 13.000 mp, a fost proiectată să fie finalizată în 2014. Se estima că 3.700 de oameni îşi vor putea desfăşura activitatea în acest parc (https://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/parc-tehnologic-cluj-1_52a0e74dc7b855ff567b1971/index.html).

Firmele care şi-au închiriat spaţiu la Liberty sunt: Siemens, Halcyon Mobile, Spherik Accelerator, Recall Information Services, KPMG, Makronetz, Ecuson Studio, Regal Beloit Romania, Liberty Fitness, Luminos Software, Voquz, Impact Hub, SmartUp, Altran Romania şi Arvato Bertelsmann, GTS Telekom, dar şi start-up-uri precum Planable, SuppOffice, Primul Medic.

În 2016, a fost lansată o carte a istoricului Varga Atilla, intitulată „De la sunet de pian la Hi-Tech. Fabrica de mobilă Libertatea din Cluj (1870-2016)”, în care este descrisă istoria fabricii „Libertatea”.

Citate relevante:

• „Universitatea Harvard este, azi, una din cele mai importante şi mai mari universităţi ale lumii. Şi acela este un spaţiu revoluţionar în care se pune mare accent pe inovaţie, progres, performanţă, aplicabilitate şi excelenţă atât în predare, cât şi în cercetare. Liberty Technology Park Cluj a fost gândit şi construit pe aceiaşi piloni. În inima Transilvaniei, la «micul Harvard», vii să faci proiecte de anvergură, care nu rămân doar la faza teoretică, tocmai pentru că, la finalizarea lor, ele îşi găsesc tot timpul o largă aplicabilitate în sfera ştiinţei şi a comunităţii deopotrivă” – Varga Atilla

• „Am realizat că acest spaţiu revoluţionar este, de fapt, o mare comunitate în care oricine este binevenit, mai ales dacă are idei originale de împărtăşit. Liberty este deja o veritabilă comunitate care reuneşte oameni diverşi, de profesii variate, de vârste diferite, care se întâlnesc în acest loc tocmai pentru că aici, interdisciplinaritatea este la ea acasă” – Varga Atilla

• „Ideea acestui parc aduce bani, şi nu puţini. Conceptul prinde bine la rezidenţii din străinătate. Sunt companii noi care vor să vină în Cluj, sunt companii cu renume pe plan internaţional, nu le pot da nume, marele avantaj este că sunt spaţii mari pe un etaj, foarte puţine construcţii noi se fac cu atâta deschidere” – Ion Sturdza.