Combinatul de pielărie și încălțăminte „Clujana” (1911)

​

​

Fabrica Clujana a avut de-a lungul timpului mai multe denumiri: Fabrica de Piele – „Fraţii Renner & Co”, Uzinele „Dermata”, Fabrica de Încălţăminte „Janos Herbak”, Fabrica de Piele şi Încălţăminte Cluj, S.C. Clujana S.A. În prezent, unitatea de producţie are 5 benzi de cusut şi 2 benzi de tălpuit, o capacitate de producţie de 1.500-1.800 de perechi de încălţăminte pe zi, 400 de angajaţi. Există două magazine de prezentare în Cluj-Napoca (unul în Piața 1 Mai, nr. 4-5 și în Piața Mihai Viteazul, nr. 30). Se doreşte deschiderea unor magazine şi în Sibiu, Mureș și Iași, precum și desfacerea produselor pe piața europeană, în Germania, Italia, Anglia, Portugalia. Până atunci, clienţii care nu sunt în Cluj pot comanda online produse. Se vizează un segment de piaţă mai slab reprezentat, cel situat între 25-40 ani, însă pentru satisfacerea gusturilor acestora este nevoie de crearea unor modele moderne.

În secolul al XX-lea, Clujana era cea mai mare fabrică de pielărie şi încălţăminte din ţară, cu peste 11.000 de angajaţi şi milioane de perechi de pantofi pentru piaţa românească şi export. Peste 90% din producţie (mai ales ghetele galbene, bocancii „de Clujana” care aveau faima că nu se rup nici după trei luni de marş şi rezistau şi la 5 ani de utilizare) era destinată exportului. Pentru a testa rezistenţa încălţămintei, erau fabricate câteva perechi la început pe care angajaţii le purtau timp de o lună. Dacă se dovedeau rezistenţi, se începea producţia pe scară largă.

Istoria fabricii are la bază câteva momente importante: 1999 – fabrica este închisă în urma falimentului, din 2003 Consiliul Județean Cluj devine acționar majoritar, iar, în 2004, s-a redeschis o secţie de producţie, cu 35 de angajaţi la început, număr corespunzător cu cel al operaţiilor realizate pentru produsul finit. Consiliul Județean Cluj are peste 93% din acțiunile societății, restul aparținând unei asociații a angajaților și SIF Oltenia.

Există utilaje care funcţionează şi astăzi (o maşină de tălpuit din fosta Cehoslovacie, produsă în 1966). Problema cu care se confruntă fabrica în prezent este lipsa unor specialişti, a unui personal calificat.

Se estimează că pentru a-şi reveni, fabrica ar avea nevoie de o infuzie de capital de aproximativ 250.000 de euro, dar şi să îşi achite datoria la bugetul de stat, în valoare de circa un milion de euro.

În 2009, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj a propus realizarea unor parteneriate cu Ministerului Apărării şi Ministerului Administraţiei şi Internelor pentru asigurarea bocancilor militari, însă proiectul nu a fost finalizat.

În 2016, erau 301 angajaţi, acesta fiind anul în care fabrica intră pe profit după 12 ani, cu un câștig de 213.000 lei.

În 2017, fabrica a fost scoasă la vânzare de către FISC pentru a recupera din datorii. Se estimează că cei aproape 10.000 mp valorează 27,8 milioane lei (exclusiv TVA). Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj a afirmat că hala de producție Clujana poate fi mutată într-o clădire din parcul industrial Tetarom, unde anterior a lucrat și producătorul de telefoane Nokia. Se speculează că actuala clădire va fi vândută pentru ca în locul ei să fie ridicat un ansamblu imobiliar. 

În prezent, fabrica încearcă să se menţină pe piaţă, realizând produse noi: pantofi stiletto, cizme stiletto, pantofi cu talpa flexibilă. Mare parte din producţie merge însă spre export, din cele cinci linii de cusut, doar una lucrează pentru piaţa românească. S-au deschis magazine şi în Bucuresti, Zalău, Bistriţa și Satu Mare.

Clujana este considerată un brand al judeţului în majoritatea articolelor de presă. În octombrie 2018, s-a deschis un nou magazin în Piaţa Mihai Viteazu deşi la începutul anului fabrica a intrat în insolvenţă, având peste 13 milioane de lei datorii. Erau 378 angajaţi în 2018. Durează aproximativ 80 minute producerea unei perechi de bocanci.