top of page

Întreprinderea mecanică de material rulant „16 Februarie” (1870)

Societatea Remarul a fost înfiinţată în 1870, ca atelier de cale ferată, odată cu deschiderea tronsonului feroviar Cluj-Oradea, fiind în prezent una din cele mai vechi din Cluj şi singura din ţară care se ocupă cu repararea materialului rulant. Suprafaţa pe care se extindeau atelierele şi anexele era de aproximativ 36.000 mp. După 1989, unitatea a făcut parte din Societatea Naţională a Căilor Ferate, până în anul 1992, când s-a desprins şi s-a transformat în societate pe acţiuni, iar în anul 2000 a fost privatizată. Deşi, la început, activitatea societăţii s-a bazat pe repararea şi modernizarea materialului rulant, s-a vehiculat în presă, în anul 2010, încheierea unui parteneriat cu o firmă canadiană, Bombardier, pentru construcţia de trenuri de mare capacitate la Cluj, sub licenţă Bombardier Transportation, şi distribuirea acestora exclusivă în România, Bulgaria, Grecia, Croaţia, Bosnia şi Serbia. Deşi s-a promis un număr total de 2.500 de locuri de muncă nou-create până în 2014, nu s-a realizat nimic concret până în prezent. În ciuda acestui fapt, Remarul reuşeşte să-şi aroge titlul de producător de material rulant, după ce în 2010 a prezentat modelul de locomotivă Carpathia, ce costă între 1,5 şi 1,9 milioane de euro, şi care a fost proiectată şi fabricată integral în halele fabricii clujene.

Într-un interviu din 2009, sunt precizate preţurile practicate de Remarul: aproximativ 1 mil euro pentru modernizarea unei locomotive, în funcţie de modificările aduse.

În decursul anilor au avut loc diverse evenimente, intens mediatizate în presa vremii. Criza din 2012, când CFR avea 40 milioane de lei datorie, obligă Remarul să caute alţi operatori pentru care să presteze servicii, pentru a putea plăti la timp salariile angajaţilor. De-a lungul timpului, numărul salariaţilor a scăzut de cinci ori în 20 de ani, de la un număr de aproximativ 2.000 de salariaţi la Revoluţie, la 400 în 2012. Tot în 2012, s-a depus o cerere prin care Remarul să modernizeze tramvaiele din Cluj, dar aceasta nu a primit răspuns.

În 2012, se discuta despre includerea cazangeriei societăţii (o clădire de cărămidă utilizată în ultimul timp numai pentru depozitare) în Traseul Turistic al Patrimoniului Arhitectural Industrial.

În 2014, se decide vânzarea mai multor active din patrimoniul societăţii, pentru care Remarul „16 Februarie” urmăreşte să obţină 6 milioane lei (1,3 mil. euro). Activele scoase la vânzare sunt un automotor, o locomotivă, maşini utilitare şi autoturisme, mijloace fixe scoase din funcţiune, dar şi două apartamente, unul din Bucureşti şi al doilea din Cluj-Napoca. Scopul acestor vânzări este cel de a obţine bani pentru plata salariilor şi asigurarea bazei materiale pentru desfăşurarea activităţii.

În 2015, omul de afaceri Călin Mitică şi alţi directori ai societăţii sunt anchetaţi pentru dare de mită, spălare de bani, instigare la abuz în serviciu și complicitate la cumpărare de influență.În 2016 au avut loc proteste după ce muncitorii nu şi-au primit salariile timp de o lună.

Societatea a realizat, în 2017, o cifră de afaceri de 73,5 mil. lei (16 mil. euro), în creştere cu 112% faţă de anul anterior. Tot în 2017, presa scria despre transformarea fostei cantine Remarul într-un sediu de birouri (Remarul Business Center), pe un teren în suprafață de 34.400 metri pătrați.

Fotografia 1 - Localizare

Fotografia 1.jpg

Fotografia 2 - Cazan renovat așteptând inspecția și testarea hidraulică, 2006

Fotografia 2.jpg

Fotografia 3  -  În acceași zi, cazanul a fost inspectat cu succes de către un inspector de cazane, 2006

Fotografia 3.jpg

Fotografia 4 - Vedere din cabina 764.425 care prezintă noile rezervoare de apă, 2006

Fotografia 4.jpg

Fotografia 5 - S.C. Remarul „16 Februarie” S.A., 2010

Fotografia 5.jpg

Fotografia 6 - Locomotiva LDH Diesel Hidraulică, 2010

Fotografia 6.jpg

Fotografia 7 - S.C. Remarul „16 Februarie” S.A., 2011-2012  

Fotografia 7.jpg

Fotografia 8 - Interior fabrica Remarul „16 februarie”, 2012

Fotografia 8.jpg

Fotografia 9 - S.C. Remarul „16 Februarie” S.A. - amplasare, 2012-2013  

Fotografia 9.jpg

Fotografia 10 - Banner, 2015

Fotografia 10.jpg

Fotografia 11 – Afiș, 2015

Fotografia 11.jpg

Fotografia 12 - Interior fabrica Remarul „16 Februarie” (2), 2017

Fotografia 12.jpg

Fotografia 13 - Pod rulant, 2018

Fotografia 13.jpg

Surse imagini:

Fotografia 1: Prelucrare proprie după Google Earth Pro

Fotografia 2: Colin Tickle, https://www.wllr.org.uk/news-archive-2002-2008

Fotografia 3: Colin Tickle, https://www.wllr.org.uk/news-archive-2002-2008

Fotografia 4: Colin Tickle, https://www.wllr.org.uk/news-archive-2002-2008

Fotografia 5: http://remarul.eu/Despre-noi.html

Fotografia 6: http://remarul.eu/Despre-noi.html

Fotografia 7: http://remarul.eu/Despre-noi.html

Fotografia 8: https://ziuadecj.realitatea.net/eveniment/cea-mai-veche-fabrica-din-cluj-functioneaza-de-un-secol-si-jumatate-galerie-foto--video--96522.html

Fotografia 9: https://ziuadecj.realitatea.net/economie/--168713.html (2012-2013)

Fotografia 10: http://www.bzc.ro/incheiere-definitiva-remarul-16-februarie-firma-lui-calin-mitica-nu-mai-are-voie-la-contracte-cu-statul-pentru-cel-putin-inca-doua-luni-29733

Fotografia 11: http://eclujeanul.ro/day-15-aprilie-piesa-de-teatru-in-hala-remarul-16-februarie-pusa-in-scena-de-reactor/

Fotografia 12: https://actualdecluj.ro/cea-mai-veche-fabrica-din-cluj-isi-face-cladire-de-birouri-doar-terenul-e-evaluat-la-34-milioane-euro/

Fotografia 13: https://actualdecluj.ro/zf-remarul-16-februarie-cea-mai-veche-fabrica-din-cluj-si-a-dublat-afacerile-in-2017-ajungand-la-73-mil-lei-dar-cu-un-profit-de-numai-16-mil-lei/

Surse utilizate pentru textul privind istoricul obiectivului industrial (accesate în 1-9 iulie 2019):

http://www.remarul.eu/Despre-noi.html

https://ziuadecj.realitatea.net/eveniment/--96522.html

https://ziuadecj.realitatea.net/economie/actionarii-remarul-au-un-castig-de-14--168713.html

https://ziuadecj.realitatea.net/economie/clujul-la-bursa-in-2017-cele-mai-importante-evenimente--168066.html

http://actualdecluj.ro/protest-la-cea-mai-veche-fabrica-a-clujului-angajatii-nu-si-au-vazut-salariile-de-o-luna-nu-muncesc-de-4-zile/

https://ziuadecj.realitatea.net/economie/tranzactie-interna-in-grupul-clujean-transferoviar--143826.html

http://www.monitorulcj.ro/actualitate/47678-director-din-cfr-catre-o-angajata-%E2%80%9Ete-calc-in-picioare-fii-atenta-rechizitoriu-dna#sthash.glqmufoO.dpbs

https://www.stiridecluj.ro/social/mitica-calin-patronul-transferoviar-cluj-ridicat-de-dna-si-adus-la-cluj-pentru-audieri

https://www.monitorulcj.ro/economie/37700-ce-a-mai-ramas-din-remarul

https://www.zf.ro/auto/remarul-16-februarie-cea-mai-veche-fabrica-din-cluj-si-a-dublat-afacerile-in-2017-ajungand-la-73-mil-lei-dar-cu-un-profit-de-numai-1-6-mil-lei-17242206

https://ziuadecj.realitatea.net/eveniment/remarul-16-februarie-inclusa-intr-un-traseu-turistic--93784.html

https://actualdecluj.ro/cea-mai-veche-fabrica-din-cluj-isi-face-cladire-de-birouri-doar-terenul-e-evaluat-la-34-milioane-euro/

http://www.buzznews.ro/148382-remarul-16-februarie-cluj-cumpara-uzina-de-vagoane-aiud/

https://www.stiridecluj.ro/social/patronul-remarul-16-februarie-mitica-calin-achitat-definitiv-de-curtea-de-apel-cluj

http://www.bursa.ro/remarul-16-februarie-tinteste-si-vechile-piete-de-export-ale-romaniei-6923868

https://www.facebook.com/NEAMULVALAH/posts/2065367183690729:0

https://www.clujmanifest.ro/economic/cum-au-disparut-fabricile-clujului-terenurile-marea-miza-a-afacerilor/

Monografii utilizate:

Baconsky, A.E. (1963). Cluj şi împrejurimile sale: mic îndreptar turistic. Bucureşti: Editura Meridiane. Fotografii alb-negru executate de Studioul de artă fotografică al Combinatului poligrafic „Casa Scînteii”, Bucureşti.

Buta, I., Bodea, M., Edroiu, N. (1989). Cluj-Napoca: Ghid de oraş. Bucureşti: Editura Sport-Turism.

Negucioiu, A., Teodor, P., Edroiu, N. (coord.) (1980). Cluj: monografie. București: Sport-Turism.

Pascu, Șt. (sub redacția) (1974). Istoria Clujului. Tipărit de Consiliul Popular al Municipiului Cluj.

Pop, P.Gr. (2007). Judeţul Cluj. Bucureşti: Editura Academiei Române.

bottom of page