top of page

Întreprinderea de Tricotaje „Someșul” (1930)

 

 

Fabrica de Tricotaje „Someşul” a fost înfiinţată în 1930, însă terenul are o istorie bogată. La început a fost grădina „Josika”, aparţinând unei familii de baroni clujeni. În anul 1860, acolo a fost construită Fabrica de Tutun, care a funcţionat până în 1961, când s-a mutat, iar o parte din ea a fost dată spre folosinţă Fabricii de Tricotaje. În 1964, toată clădirea a fost ocupată de tricotaje, iar unii muncitori din vechea Fabrică de Tutun s-au reconvertit profesional.

Originea Fabricii de Tricotaje este Fabrica de Ciorapi „Laszlo și Turk”, înființată în anul 1930, de pe Strada Rugului, numărul 26 (în prezent Strada Scorțarilor). În 1933, s-a deschis o sucursală a acesteia în Bucureşti, dar, în 1938, a rămas doar cea de la Cluj. Oscar Turk se retrage din afaceri în 1932, iar fabrica rămâne sub conducerea lui Laszlo Eugen.

La înființarea Combinatului Textil Cluj (care cuprindea Fabrica de Tricotaje „Someșul”, „Flacăra” și „România Muncitoare”), „Someşul” a reuşit să se impună pe piaţa textilelor din acea vreme.

Conducerea fabricii a construit Ștrandul „Record”, unde funcționau două bazine de înot, terenuri de tenis și o popicărie, acesta fiind un centru de distracţie pentru clujeni. Producţia fabricii a fost dedicată exclusiv pieţei interne până în 1980, când 90% din produse erau destinate exportului.

În 1995, societatea a fost privatizată. În anul 2004, societatea a înregistrat un profit de 4.657 milioane lei. În 2005, 25% din acţiuni aparţineau unui partener italian, Antonio Scanagatta. Până în 2004-2005, cea mai mare parte a producției era destinată exportului, ajungând în Marea Britanie, Franţa, Germania, Elveția și Italia. Pentru piaţa internă, sunt produse două colecţii pe an, sub brandurile „Someșul” și „Modo”, distribuite în magazinele proprii din Cluj-Napoca sau prin alţi distribuitori. În această perioadă, fabrica a ajuns la 700 de angajați și o producție anuală de 1 milion de articole. Din 2006, exporturile scad, 260 de angajați fiind disponibilizați. În 2007, sediul de pe Bulevardul 21 Decembrie 1989 şi terenul au fost vândute către un dezvoltator imobiliar, valoarea tranzacţiei fiind de 14 milioane de euro. Fabrica a fost demolată, iar în locul ei s-a construit un complex de birouri, pe o suprafaţă de 54.000 mp, numit „The Office”.

Linia de producţie a Fabricii de Tricotaje s-a mutat într-o hală de pe Bulevardul Muncii, noua hală construită costând 2 milioane de euro. Din păcate, modernizările nu au îmbunătăţit profitul fabricii, aceasta fiind nevoită să disponibilizeze 2/3 din angajaţi în 2009, ajungând la 70 de oameni.

Pentru anul 2016 s-a înregistrat o cifră de afaceri de 8.827.860 lei, un profit de 14.469 lei, numărul angajaţilor fiind 143.

Fotografia 1 – Localizare

Fotografia 1.jpg

Fotografia 2 - Fabrica de tricotaje „Varga Katalin”, 1952. În 1971, devine Fabrica de tricotaje Someșul.

Fotografia 2.jpg

Fotografia 3 - O secție modernă a Fabricii de tricotaje din Cluj. Album: Regiunea Cluj, 1965

Fotografia 3.jpg

Fotografia 4 – Fabrica de tricotaje Somesul mutata pe Bulevardul Muncii, 2010

Fotografia 4.jpg

Fotografia 5 – The Office, construit în locul fostei Fabrici de tricotaje Someșul, 2014

Fotografia 5.jpg

Fotografia 6 – Sigla, 2017

Fotografia 6.png

Fotografia 7 – Mașini rectilinii de producție a textilelor, 2017

Fotografia 7.jpg

Fotografia 8 – Utilaj folosit în producția confecțiilor, 2017

Fotografia 8.jpg

Fotografia 9 – Mașină rectilinie folosită pentru finețea materialului, 2017

Fotografia 9.jpg

Surse fotografii:

Fotografia 1: Prelucrare proprie după Google Earth Pro

Fotografia 2: https://www.facebook.com/IstoriaFotografieiClujene/photos/a.418498118249950/1178046805628407/?type=1&theater

Fotografia 3: https://altmarius.ning.com/profiles/blogs/calatorii-in-timp-in-romania-3-cluj-partea-iii

Fotografia 4: https://ziuadecj.realitatea.net/economie/--18271.html

Fotografia 5: https://actualdecluj.ro/galerie-foto-cum-s-a-deschis-cea-mai-mare-cladire-de-birouri-din-oras-un-fond-de-investitii-sud-african-un-milionar-timisorean-si-trei-policieni-clujeni-pe-o-panglica-de-26-de-milioane-de-euro/

Fotografia 6: http://www.somesul.ro/

Fotografia 7: http://www.somesul.ro/tehnologii/

Fotografia 8: http://www.somesul.ro/tehnologii/

Fotografia 9: http://www.somesul.ro/tehnologii/

Surse utilizate pentru textul privind istoricul obiectivului industrial (accesate în 1-9 iulie 2019):

http://www.somesul.ro/despre-noi/https://www.hotnews.ro/stiri-presa_regionala_arhiva-1729099-cui-vandut-ardealul.htm

https://cluj.com/articole/fabrica-de-tricotaje-somesul/

https://ro.wikipedia.org/wiki/Tricotaje_Some%C8%99ul

https://ziuadecj.realitatea.net/economie/--165669.html

https://www.facebook.com/NEAMULVALAH/posts/2065367183690729:0

https://www.clujmanifest.ro/economic/cum-au-disparut-fabricile-clujului-terenurile-marea-miza-a-afacerilor/

Monografii utilizate:

Baconsky, A.E. (1963). Cluj şi împrejurimile sale: mic îndreptar turistic. Bucureşti: Editura Meridiane. Fotografii alb-negru executate de Studioul de artă fotografică al Combinatului poligrafic „Casa Scînteii”, Bucureşti.

Buta, I., Bodea, M., Edroiu, N. (1989). Cluj-Napoca: Ghid de oraş. Bucureşti: Editura Sport-Turism.

Negucioiu, A., Teodor, P., Edroiu, N. (coord.) (1980). Cluj: monografie. București: Sport-Turism.

Pascu, Șt. (sub redacția) (1974). Istoria Clujului. Tipărit de Consiliul Popular al Municipiului Cluj.

Pop, P.Gr. (2007). Judeţul Cluj. Bucureşti: Editura Academiei Române.

bottom of page